Tehnologia modernă modifică fiziologia şi psihologia umană: gândim altfel, simţim altfel, ne amintim şi uităm altfel, dormim altfel, ba chiar visăm altfel decât acum câteva decenii, spun cercetătorii. Cum e posibil? Datorită unei trăsături extraordinare a creierului nostru, care îi permite acestuia să îşi modifice funcţionarea – influnţându-ne astfel şi fiziologia, şi comportamentul - în urma unor noi experienţe.
Iata mai jos cateva aspecte care dovedesc aceste lucruri:
1. VISAM IN CULORI
Atât de mare este impactul televiziunii asupra vieţii oamenilor, încât le afectează pânp şi felul în care visează. Nu e vorba numai de faptul că putem avea coşmaruri după ce ne-am uitat la un film de groază; nu, efectul este unui adânc şi durabil. Un studiu realizat în 2008 la Universitatea Dundee, Marea Britanie, arăta că, dintre participanţii la studiu, adulţii de peste 55 de ani care crescuseră într- o casă unde exista televizor alb-negru aveau tendinţa de a visa mai mult în alb-negru. Participanţii mai tineri, care crescuseră în epoca televizoarelor color, visau aproape întotdeauna în culori.
2. AVEM SINDROMUL "VIBRATIEI FANTOMA"
Vi s-a întâmplat să aveţi impresia că vă sună telefonul mobil (sau, mai curând, că vibrează) şi, verificând, să constataţi că nu era nici vorbă de aşa ceva? Li se întâmplă multora: 89% dintre cei 290 de studenţi chestionaţi în cadrul unui studiu din 2012, publicat în Computers and Human Behavior, au declarat că au resimţit această impresie, iar un sondaj efectuat în rândul personalului dintr-un spital a produs rezultate similare.
3. DESI BINE STITI.. MEMORIA SI ATENTIA NU MAI SUNT CUM ERAU ODATA
Pe vremuri, capacitatea de a învăţa pe de rost era foarte apreciată. Dacă pretenţia ca studenţii să înveţe pe de rost şi să „recite” pagini întregi din manuale era discutabilă, în schimb nu se poate nega uriaşa importanţă pe care a avut-o cultura orală în viaţa omenirii, iar această cultură orală se baza pe memorizarea, pe „învăţarea pe dinafară” a nenumărate poveşti, legende, poeme, cântece, descântece, reţete de leacuri etc., care s-au transmis astfel prin veacuri, de la o generaţie la alta..
Dar această confortabilă uşurinţă de a găsi informaţia dorită are un preţ: memoria oamenilor nu mai este cum era. În anul 2007, un sondaj realizat de un specialist în neuroştiinţe, pe 3000 de persoane, a dus la concluzia că era mai puţin probabil ca oamenii mai tineri să ţin minte informaţii personale obişnuite, precum ziua de naştere a unei rude sau chiar propriul lor număr de telefon.
4. JOCURILE VIDEO AU SI UNELE EFECTE POZITIVE
Dacă a privi timp de ore întregi ecranul unui computer ne oboseşte ochii, există şi activităţi ce implică utilizarea computerului şi amplifică totuşi anumite capacităţi vizuale. Un studiu din 2013 arăta că jocurile video ce presupun ochirea şi „împuşcarea” adversarilor virtuali - gen Halo sau Call of Duty – îmbunătăţesc capacităţile vizuale legate de percepţia spaţială, precum şi capacităţile de luare rapidă a deciziilor. Alte studii arată că, adesea, împătimiţii jocurilor pe calculator au, de asemenea, o coordonare ochi-mână mai bună, ca şi o capacitate mai mare de a percepe contrastul dintre diferite obiecte din mediu, într-un ambient cu lumină scăzută.
CONCLUZIA? „Era post-TV” în care trăim ne modifică, aşadar, semnificativ viaţa şi nu numai în sens rău; ne poate transforma şi în direcţii pozitive comportamentul, aspiraţiile, posibilităţile de exprimare, punând astfel in valoare potentialul uman.
Acasa 
